Anghinare

Nume latin: Cynara scolymus

Numiri populare: anghinar lemn-cainesc, patachina

Compuși activi:

     Frunzele de anghinare conțin până la 2% acizi fenolici, în special acid 3-cafeonylquinic, cinarină și acid cafeic, sesquiterpene lactonice amare dintre care 47-83% cyanopicrină, cca 1% flavonoide ca de exemplu glicozide ale luteolinei 7 beta-rutinozid denumit și scolymozid, luteolină, fitosteroli, zaharuri, insulină, enzime, ulei esențial conținând sesquiterpene, săruri minerale.

Indicații:

     Suferințe hepatice, intoxicații, artrite, dermatoze, migrene, varice, hemoroizi, hipertensiune, celulită, insuficiență hepatică, colesterolemie crescută, arteroscleroză, amețeli, zgomote în urechi, dureri de cap, gută, reumatism.

Recoltare, uscare, păstrare:

     Frunzele se culeg până când planta începe să înflorească, deci până în iunie-iulie. Se usucă întinse pe hârtii în strat subțire, la umbră, în încăperi bine aerisite. Se păstrează în pungi de hârtie impermeabile.

Mod de preparare și administrare:

     Infuzie, dintr-o linguriță frunze la o cană de apă, se beau 2 căni pe zi. După două săptămâni, cantitatea de frunze se poate mări la 2 lingurițe.

Se poate utiliza Anghirol soluție (10-30 picături pe zi) sau Anghirol drajeuri (2-3 drajeuri pe zi), extract standardizat.

Contraindicații:

     Nu utilizați nici un fel de preparat pe baza de anghinare pentru tratarea litiazei biliare; nu se recomandă în alăptare, deoarece reduce lactația.

Lactonele sesquiterpenice pot provoca reacții alergice, caz în care preparatele pe baza de anghinare ar trebui evitate.