Crușin

Nume latin: Frangula alnus.

Numiri populare:  Lemn cainesc, patachina, salba moale, crasici, crusci.

Compuși activi:

     Coaja uscată de crușin conține glicozide antrachinonice A și B, frangulina A și B în cantitate de 3-7% și alte antrachinone, glicozide, diantrone, flavonoide și taninuri.

Indicații:

     Laxativ, purgativ, diuretic, stimulant al secreție biliare, afecțiuni ale ficatului, afecțiuni ale vezicii biliare, icter, hepatită, ciroză, gingivită, păduchi.

Recoltare, uscare, păstrare:

     Scoarța se jupoaie în fâșii de pe trunchiul tânăr sau de pe ramuri, când se deschid florile. Se toacă mărunt și se usucă.

Scoarța proaspăt culeasă este toxică, de aceea nu trebuie folosită până nu se usucă și nu este păstrată timp de 1 an.

Mod de preparare și administrare:

     Sub formă de decoct preparat din 1-2 lingurițe coajă fragmentată care se opărește cu o cană de apă fierbinte. Se lasă în repaos 1/2 oră, apoi se fierbe la foc domol 15-20 minute completând apa de evaporare. O cană din acest decoct se bea înainte de culcare îndulcită cu miere. 

Contraindicații:

     Scoarța proaspătă este toxică – a nu se utiliza.

Evitați crușinul în sarcină și alăptare.

A nu se administra copiilor sub 15 ani.

Consultați un specialist înainte de a consuma crușin.

Supradoza poate produce convulsii.